odata, demult... am scris, nu la calculator sau la masina pur si simplu am scris de mana...
am scris, am luat in mana creionul,un creion vechi din ala romanesc caruia i se rupe vrful des, pe o foaie mai veche intr-un caiet de matematica.
am scris despre mine, am scris despre tine... am scris cu gandul la noi.
dar nu a fost sa fie si nu o sa zic ca era soarta, pur si simplu nu am avut curajul sa iti spun ce simt.
timpul a trecut si foile acelea au inbatranit in caietul de matematica... apoi le-am rupt si le-am aruncat pentru ca voiam sa inchei acel capitol din viata dar se pare ca nu am reusit sa o fac.
iar acum stau si ma intreb... povestea de pe foaie e pierduta, dar oare va mai putea fi vreodata povestea
oare ne vom mai intalni...
...pauza
